Antreprenorii mai aşteaptă reforme de la autorităţi

Interviu cu Aureliu Casian, director al Proiectului pentru Ameliorarea Competitivităţii (PAC II)

Percepția agenților economici referitor la costurile de reglementare a afacerilor nu a suferit schimbări esențiale în 2015, arată studiul „Costul Reglementării de Stat a Activității de Întreprinzător” efectuat recent de experții Proiectului Băncii Mondiale Ameliorarea Competitivității (PAC II). În linii mari, studiul nu atestă îmbunătățiri evidente, iar 30% din întreprinderi au remarcat o deteriorare a situației din 2015. Despre studiu, despre relaţiile dintre mediul de afaceri şi autorităţi dar şi despre PAC II în general, am discutat cu directorul Proiectului, Aureliu Casian.

– Stimate Domnule Casian, care este scopul studiului, dar şi utilitatea lui pentru mediul de afaceri?

Costurile reglementării activităţii de întreprinzător este unul dintre pilonii şi unul dintre studiile după care se conduce în a evalua percepţia businessului chiar şi Banca Mondială. Sigur că rezultatele studiului au ajuns la urechile guvernanţilor, în special la Ministerul Economiei, care este promotorul politicilor în economie.

– Cum evoluat percepţia antreprenorilor, potrivit datelor studiului?

Ţinând cont de evoluţiile negative de anul trecut, m-am aşteptat că vom avea rezultate mult mai proaste. Nicidecum nu m-am aşteptat la rezultate cel puţin similare cu cele din anul precedent. Probabil li se mai acordă un credit de încredere autorităţilor pentru a duce la capăt reformele pe partea de business, la care s-au angajat anterior. Cu toate că raportul a fost destul de critic, Ministerul Economiei se arată dispus ferm în direcţia reformării mediului de afaceri.

– De fapt, se vorbeşte cel puţin de vreo 15 ani despre aşa numită reformă menită să îmbunătăţească climatul de afaceri, însă rezultatele se lasă aşteptate.

Nu pot spune că nu se mişcă nimic. În studiu avem un indicator sumativ, care include ceilalţi indicatori. Iată că acesta s-a îmbunătăţit. El se referă la timpul alocat de către mediul de afaceri pentru interacţiunea cu autorităţile. Acest indicator, de la an la an, se reduce. Nu cu mult, cu un procent, cu jumătate, însă se îmbunătăţeşte.

– Cine sau ce împiedică o îmbunătăţire mai rapidă a condiţiilor de derulare a businessului. Există o opoziţie şi din partea funcţionarilor?

În opinia mea, există o anumită rezistenţă. Este vorba în primul rând de către cei ce se află la nivelul de executare, funcţionarii de nivel mediu. La etapa de pregătire a studiului am identificat drept una din probleme pentru mediul de afaceri reticenţa unor autorităţi, în special cele cu drept de reglementare, adică cele care creează condiţiile de joc. Problema este că modificările la legislaţie ce reglementează mediul de afaceri se adoptă deseori din birou, fără a exista un contact cu businessul. Altă problemă este că există un anumit plan de reglementări, autorităţile sunt obligate să facă un anumit număr de propuneri de modificări la legislaţie. Altfel spus, eficienţa funcţionarului se măsoară prin numărul de acte normative sau legislative, pe care l-a generat. E drept că acesta poate să genereze şi acte orientate spre relaxarea mediului de afaceri însă, deocamdată, psihologic, unii funcţionari sunt orientaţi spre acte de constrângere.

– O situaţie similară o avem şi în cazul inspecţiilor. Autorităţile mai sunt încă deseori percepute drept eficiente după volumul controalelor efectuate. Cu cât sunt mai multe, cu atât autoritățile se consideră mai eficiente.

Da. Este o problemă de sistem care trebuie soluţionată la nivel înalt. Totodată, studiul a relevat o schimbare interesantă în ce priveşte controalele. Deşi nu sunt la fel de frecvente ca mai înainte, acestea devin mai îndelungate.

– Care sunt cele mai sâcâitoare autorităţi în ce priveşte controalele?

Nu a existat o astfel de întrebare în studiu, însă din celelalte întrebări, care se referă la reglementări, la actele permisive eliberate de către autorităţi, putem deduce care sunt acestea. Este şi ANSA, şi Inspectoratul Fiscal şi Centrul de Medicină Preventivă.

Dacă vorbim despre constrângerile mediului de afaceri, actele permisive, licenţele reprezintă un domeniu important. Intenţionăm să creăm un ghişeu unic. Dorim să unim sub o umbrelă pe suport electronic actele permisive şi licenţele care sunt cele mai costisitoare pentru mediul de afaceri. Studiul a identificat că din 416 acte permisive, 82, adică circa 20% din total, generează 80% din costuri administrative pentru agenţii economici. Pentru acestea vom crea un ghişeu unic unde interacţiunea se va face electronic. În ţări ca Cehia şi Singapore acest sistem a fost aplicat cu succes. Acesta exclude în întregime interacţiunea cu funcţionarii. Acum conceptul ghişeului unic se află la Ministerul Economiei şi urmează a fi adoptat de către guvern. Este un program al proiectului PAC-II pe care îl vom implementa împreună cu alte autorităţi.

– Care este impactul justiţiei asupra businessului în opinia celor chestionaţi?

Momentul acesta a fost raportat în calitate de problemă majoră împreună cu actele permisive.

– Descrieţi, pe scurt, ce reprezintă proiectul PAC II.

Studiul este parte a primei componente a proiectului PAC II, care vine în susţinerea Guvernului pentru a îmbunătăţi cadrul legal şi pentru a crea condiţii favorabile pentru mediul de afaceri. Altă componentă vizează accesul la finanţare pentru companiile orientate spre export sau care sunt parte a lanţului valoric orientat spre export.

Prin intermediul liniei de credit oferim împrumuturi la condiţii mai bune decât condiţiile oferite de băncile comerciale. Finanţăm investiţiile în mijloace fixe, în echipament etc. De asemenea, oferim împrumuturi pentru mijloace circulante. Suma maximă constituie echivalentul a 800 mii de dolari. Un avantaj important al creditelor noastre îl constituie maturitatea creditelor. Creditele pentru mijloace fixe au o maturitate de până la opt ani, iar cele pentru mijloace circulante – de până la patru ani. Sunt bani lungi. Sectorul nostru bancar nu oferă astfel de credite şi de asemenea dobânda este mai mică decât în cazul creditelor acordate de băncile comerciale.

Avem şi o componentă de grant în valoare de trei milioane de dolari pentru exportatori. Cofinanţăm în proporţie de până la 50% investiţiile în servicii de consultanţă. Se acordă cel mult 200 mii de lei pentru agentul economic. Adică, dacă agentul economic a beneficiat de servicii de consultanţă pentru întărirea capacităţii la export, în valoare de 400 mii de lei, proiectul îi restituie 200 mii de lei.

– Cum selectaţi beneficiarii finanţării?

Avem o echipă în cadrul instituţiei, care acordă asistență agentului economic pentru a pregăti un aşa-numit proiect de îmbunătăţire a afacerii. Antreprenorul vine cu ideea, iar consultanţii noştri îl ajută să o transforme într-un proiect aplicabil. Când este pregătit, proiectul este verificat dacă se pliază pe obiectivele proiectului. Până în prezent, am acceptat şapte proiecte destul de interesante cu multe elemente de îmbunătăţire a competitivităţi. Sunt agenţi economici din diferite sectoare, din textile, din sectorul vinicol. Nu sunt companii mari însă cu potenţial de dezvoltare. Alte 12 proiecte se află în faza de pregătire. Suntem deocamdată la faza de pregătire a unei campanii de informare şi sperăm ca despre noi să afle cât mai mulţi antreprenori, inclusiv din raioane. Suntem în conlucrare cu Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici Şi Mijlocii şi MIEPO (Agenţia pentru promovarea exporturilor) şi evident că accentul îl punem pe susţinerea businessului mic şi mijlociu orientat sau care intenţionează să se orienteze spre export.

Notă:

Cu un buget total de 45 milioane de dolari SUA, Proiectul Ameliorarea Competitivităţii va fi implementat în perioada 2015 – 2019. Sursele de finanțare alocate de Banca Mondială sunt Creditul Asociației Internaționale pentru Dezvoltare (IDA) în valoare de 15 milioane de dolari și Creditul Băncii Internaționale de Reconstrucție pentru Dezvoltare (BIRD) în valoare de 30 milioane de dolari.

Acordul de Credit şi Acordul de Finanţare pentru derularea proiectului PAC II au fost semnate la 15 iulie 2014. Ambele acorduri au fost ratificate la 21 iulie 2014 de către Parlamentul Republicii Moldova.

Interviu realizat de Ion Chişlea
Sursa:
http://eco.md/index.php/home/rss/item/4372-antreprenorii-mai-a%C5%9Fteapt%C4%83-reforme-de-la-autorit%C4%83%C5%A3i